De alaltăieri şi până ieri

E ciudat cum evoluează legăturile dintre oameni, cum ne schimbăm după cum vor alţii şi cum peste vreme te întrebi cum ai ajuns să gândeşti într-un anume fel. Mai deunăzi am avut o discuţie cu un vechi prieten care a crezut de cuviinţă să îmi amintească de o etapă mai puţin plăcută a vieţii mele. A trecut multă vreme de atunci, suficientă ca să mă întreb cum şi de ce am ajuns aici şi aşa. Am rămas uimită câtă vreme poate fii lăsată furia şi frustrarea la macerat şi cât de aprinse sunt unele evenimente din trecutul nostru dar şi mai uluitor este modul în care percep oamenii de lângă tine aceste evenimente pentru ca apoi peste timp să îţi întindă o tavă cu sandwichuri de la MacDonald’s, apetisante şi moi.

Bine, adevărul e că de obicei mă aştept ca acele aspecte pe care le împărtăşesc în momentele de restrişte celor dragi să rămână îngropate pe veci, asta pentru că aşa fac eu. Din păcate tocmai am aflat că aceste mici “secrete” pot deveni o armă redutabilă, exact ca tablourile care, proaspăt schiţate aveau o valoare aproape nulă în raport cu preţul de peste ani când vor fi fost ridicate la statulul de capodoperă. Când îţi verşi preaplinul în faţa cuiva de obicei nimeni nu protestează, însă peste vreme oboseşti, te uzezi psihic, nervii zbârnâie, ei bine atunci o astfel de rememorare adesea e o veritabilă ghiulea pentru scheletul tău deja măcinat.

Surprinzator cât de parşivă poate fi natura, nu te loveşte doar o dată ci de două ori, atunci, alaltăieri când năucit de furtună ai alergat în braţele celui mai apropiat şi te-ai refugiat încrezător că îţi va ostoi puţin din amar, dar şi ieri când omul pe care alaltăieri nu putuseşi concepe să îţi facă vreodată vreun rău conştient te-a îngropat cu zâmbetul pe buze şi o dată cu tine şi pe el.

Advertisements

~ by faruck on 18 October 2009.

2 Responses to “De alaltăieri şi până ieri”

  1. Nu spuneai ca rezisti? Poate chiar ai imbatranit honey. Eu as zice mersi in locul tau ca nu am spus si altora (poti sta linistita, ramane intre noi totul :)). Lasa ca stiu ca tot la mine o sa te intorci :P, numai sa nu fie prea tarziu.

    • Faci ce vrei … ceea ce ai putea sa spui nu ma injoseste cu nimic. De iertat insa nu o sa ti-o iert in veci.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: